Poluarea vizuala

Poluarea vizuala înseamna prezenta în câmpul vizual a unor implanturi create de om, aflate în dizarmonie cu peisajul si promovând mesaje cu caracter excesiv, depresiv sau subversiv.
Doar interventiile umane în peisaj pot avea caracter vizual nociv. Unii autori afirma ca si buruienile care rasar în zonele neglijate reprezinta poluare vizuala. Afirmatia este eronata, deoarece buruienile nu exprima decât puterea naturii de a se regenera, de a-si recupera teritoriile transformate de om în ambienturi artificiale.
Dizarmonia cu peisajul (natural sau artificial) poate aparea la diferite nivele: dimensional, formal, cromatic si textural. Dizarmonia dimensionala se refera la plasarea de elemente artificiale de dimensiuni mult superioare dimensiunii de baza a majoritatii elementelor indigene sau pasului ritmului vizual al zonei. De exemplu, un banner urias ce acopera în întregime un bloc cu zece etaje polueaza zona caracterizata de dimensiunile ferestrei ca element vizual de baza. Un efect nociv îl are si un panou publicitar plasat la marginea unei paduri si care are o lungime mult mai mare decât trei-patru distante dintre doi copaci alaturati, distanta dintre doi copaci fiind pasul ritmului vizual.
Dizarmonia formala vizeaza prezenta unor elemente artificiale de forme vizual-dure precum patrate, dreptunghiuri sau stele într-un peisaj caracterizat de forme vizual-moi, cum sunt formele naturale, respectiv rotunjite. Un exemplu îl constituiau stelele pe care autoritatile comuniste le plasa pe vârful unor munti pentru a reaminti populatiei cine are puterea.
Dizarmonia cromatica se refera la contrastul puternic si nejustificat estetic dintre culorile implanturilor artificiale si culorile ambientului. În mediul urban, dizarmonia cromatica se întâlneste în zonele rezidentiale unde culorile vii ale afiselor publicitare, concepute special pentru a atrage privirea, sunt în contrast cu culorile palide, odihnitoare ale cladirilor.
Dizarmonia texturala vizeaza opozitia puternica dintre textura elementelor artificiale inserate în peisaj si textura predominanta a peisajului. În ceea ce priveste ambientul natural, lucrurile sunt mai mult decât evidente. În peisajul citadin, aceasta forma de dizarmonie a aparut deosebit de acuta în zonele istorice ale oraselor. Aici contradictia se manifesta mai ales în ceea ce priveste materialele utilizate. Pe de o parte, materialele utilizate în arhitectura istorica nu erau foarte stralucitoare de la bun început, iar pe de alta parte, au capatat patina timpului. Astfel, sunt de evitat, în asemenea zone, materialele noi precum otelul cromat, materialele plastice lucioase sau vopselele sintetice stralucitoare în constructia sau finisajul cabinelor telefonice, statiilor mijloacelor de transport în comun, semnelor de circulatie si a mijloacelor de publicitate.
Implantul artificial contine o multitudine de mesaje, unele proiectate de realizator, altele aparute involuntar. În cazul publicitatii, mesajul predominant este cel de promovare a unui produs, persoane, ideologii etc. Atunci când mesajul este amplificat excesiv, prin dimensiuni sau prin repetitie, devine obositor si afecteaza psihic pe observator. Alte implanturi, precum ruinele industriale, au un efect depresiv asupra spectatorului peisajului citadin. Acelasi efect îl au si vederea rezultatelor altor tipuri de poluare. Graffiti-urile sunt exemplul cel mai elocvent de mesaj subversiv. De altfel, graffiti-urile au si o influenta depresiva asupra celor care constata ca le-au fost vandalizate vizual si fizic bunurile.

Tipurile de poluare vizuala
Sursele de poluare vizuala sunt:

• neglijenta administrativa;

• publicitate exagerata;

• vandalism.

Neglijenta administrativa este responsabila de aparitia urmatoarelor fenomene de poluare vizuala:

• iluminat public necorespunzator;

• cladiri de mari dimensiuni (silueta si umbra);

• ruine fara importanta istorica sau turistica;

• panouri gigantice cu informatii si semne de circulatie;

• cabine telefonice, statii ale transportului public si cosuri de gunoi stradale aflate în dezacord cu ambientul;

• cablurile transportului public.

Concluzii
Cea mai importanta concluzie a acestui articol este ca poluarea vizuala exista si ca are efecte deloc neglijabile. Poluarea vizuala este generata de diferite surse si are multe forme de manifestare. Oamenii au devenit constienti de importanta acestui fenomen si actiuni de contracarare a lui s-au luat, mai ales la nivelul comunitatilor locale.
Bibliografie
1. Dumitrescu, Andrei, Dams, Visual Pollution and Environment Damage, Revista de Ecologie Industriala, nr. 10-12, p59-62, 2000;
2. Papanek, Victor, The Future Isn’t What It Used to Be (in volume “The Idea of Design”), MIT Press, 1990;

3.www.vranceaMedia.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: